Rugaciuni si meditatii

Kitáb-i-‘Ahd Împărăţia Slavei nu cunoaşte deşertăciunile lumeşti; totuşi, cuprinsă în comoara încrederii şi resemnării, Noi am lăsat urmaşilor Noştri o moştenire măreaţă şi nepreţuită. Comorile ei nu sunt dintre cele pământeşti, sporind astfel grijile pe care le conţin acestea. Gândiţi-vă şi aduceţi-vă aminte de ceea ce a revelat Cel Atotmilostiv în Coran: „Blestemul fie pe capul defăimătorului şi calomniatorului, al aceluia ce adună şi socoteşte bogăţii”13. Trecătoare sunt bogăţiile lumii; tot ce e pieritor şi schimbător nu este şi n-a fost vreodată demn de atenţie, decât într-o măsură bine stabilită.

ţelul Celui Prigonit atunci când, răbdând nefericiri şi grele suferinţe a revelat Versetele Sfinte aducând dovezi, nu a fost altul decât să stingă flacăra urii şi duşmăniei, astfel ca orizontul inimilor omeneşti să fie iluminat cu lumina bunei-înţelegeri şi să atingă pacea şi liniştea adevărată. Odată cu apariţia Tabletei divine, luceafărul acestei rostiri străluceşte cu splendoare şi îndeamnă pe fiecare să-şi îndrepte privirea spre el: vă îndemnăm, o, popoare ale lumii, să luaţi în seamă ceea ce vă va înălţa. Fiţi aproape de teama de Dumnezeu şi cu fermitate credincioşi faţă de tot ce e drept. Adevărat vă spun, aveţi glas ca să vorbiţi numai ce e bine; nu-l întinaţi cu vorbe deşarte. Domnul a iertat ceea ce a fost. De acum încolo trebuie să rostească numai ce e potrivit şi curat şi să se abţină de la ocară, jignire sau orice îi întristează pe ceilalţi. Măreţ este rangul omului! Nu cu mult timp în urmă acest Cuvânt glorios a ţâşnit din Pana Slavei Noastre: Măreaţă şi binecuvântată este această Zi - Ziua când tot ce stă adormit în om s-a trezit şi încă se va mai trezi. Măreţ este rangul omului, numai să nu rătăcească de la calea cea dreaptă şi de la adevăr şi să rămână neclintit credincios Cauzei. În ochii Celui Atotmilostiv un om adevărat apare precum un cer înstelat: soarele şi luna îi sunt vederea şi auzul, iar stelele - firea sa minunată şi strălucitoare. Al său este rangul cel mai înalt, iar întreaga Fiinţare îi este învăţăcel.

Fiecare suflet receptiv ce a simţit în această Zi mireasma veşmântului Său şi care, cu inima curată, şi-a întors privirea spre prea-slăvitul Orizont este trecut în Cartea Purpurie ca făcând parte din poporul Slavei. Luaţi în numele Meu potirul blândeţii şi milei Mele şi beţi până la fund întru slăvita şi minunata Mea amintire. O, voi cei care sălăşluiţi pe pământ! Legea lui Dumnezeu este spre dragoste şi unitate; nu faceţi din ea cauză de duşmănie sau neînţelegere. Cei cu spirit adânc-pătrunzător, cei care cunosc Prea-Sublima Viziune14 ştiu că Pana Slavei a dezvăluit deja toate căile potrivite pentru apărarea şi împlinirea fericirii şi bunăstării fiilor omului. Dar locuitorii cei slabi de suflet ai pământului, scăldându-se în dorinţe şi patimi păgâne n-au luat în seamă înţelepciunea perfectă a Celui Care este, cu adevărat, Cel Atotînţelept, iar vorbele şi faptele lor se nasc din închipuiri deşarte.

Tuturor le revine obligaţia de a sprijini aceste izvoare de autoritate şi stăpânire, împodobite cu podoaba dreptei judecăţi. Binecuvântaţi în rândul poporului Slavei sunt cârmuitorii şi învăţaţii. Ei sunt oamenii Mei de încredere printre servitorii Mei şi semne ale poruncilor Mele către poporul Meu. Ei sunt temelia pe care se înalţă Slava Mea, binecuvântarea şi mila Mea care au însufleţit întreaga Fiinţare. Revelaţiile din Kitáb-i-Aqdas15 în această privinţă sunt astfel încât din orizontul cuvintelor ce le exprimă străluceşte magnific lumina slavei divine.

O, voi Ramuri ale Mele! O putere imensă şi perfectă stă adormită în adâncurile Firii. Aţintiţi-vă privirile asupra ei şi asupra forţei sale unificatoare, iar nu asupra diferenţelor ce se nasc din ea.

Voinţa divinului nostru Succesor este aceasta: este obligatoriu pentru Aghsán, pentru Afnán şi pentru neamul Meu să-şi întoarcă cu toţii, unul câte unul, privirile către Ramura Preaputernică. Gândiţi-vă la ce am dezvăluit în Cartea Noastră Preasfântă: „Când valurile prezenţei Mele s-au retras iar Cartea Revelaţiei Mele s-a încheiat, întoarceţi-vă spre Acela Care a crescut ca Ramură din această Străveche Rădăcină”. Este vorba în acest sacru verset despre nimeni altul decât Preaputernica Ramură16. Astfel Noi v-am dezvăluit Voinţa Noastră sigură, căci Eu sunt cu adevărat Cel Binevoitor, Cel Atotputernic. Într-adevăr Dumnezeu a orânduit ca rangul Ramurii mai Mari17 să fie mai mic decât cel al Ramurii Preamari18. El este cu adevărat Cel Ce Orânduieşte, Cel Atotînţelept. L-am ales pe „Cel mai Mare”, după „Prea-mare” numit de Cel Ce este Atotştiutorul şi le află pe toate.

Este permis ca toţi să dea dovadă de dragoste faţă de Aghs.an, dar Dumnezeu nu le-a dat acestora vreun drept de a avea stăpânire asupra altora.

O, voi Aghs.an 19, Afnán20 şi neamul Meu! Vă îndemnam să vă temeţi de Dumnezeu, să faceţi fapte demne de laudă, aşa cum se cuvine, fapte care să vă înalţe nu să vă coboare. Adevărat vă spun, frica de Dumnezeu este cel mai iscusit comandant care poate conduce spre victorie Cauza lui Dumnezeu iar oştirile cele mai potrivite acestui comandant au fost întotdeauna şi sunt un caracter drept şi fapte curate şi bune.

Spuneţi: O, slujitori! Nu faceţi ca mijloacele de ordine să devină cauză de confuzie iar unealta unităţii o ocazie de neînţelegeri. Am dori să credem că poporul Slavei se va călăuzi după binecuvântatele cuvinte: „Spuneţi: toate sunt de la Dumnezeu”. Această rostire magnifică este ca apa ce stinge focul urii şi duşmăniei care mocneşte în sufletele oamenilor. Prin această singură rostire popoare şi neamuri duşmane vor atinge lumina adevăratei unităţi. El spune adevărul şi ne călăuzeşte calea. El este Cel Atotputernic, Cel Preaslăvit, Cel Binevoitor.

Fiecare este obligat să dea dovadă de respect faţă de Aghs.an, spre a glorifica astfel Cauza lui Dumnezeu şi a preamări cuvântul Său. Acest îndemn a fost în repetate rânduri menţionat şi înscris în Sfintele Scripturi. Bine este de cel care reuşeşte să împlinească ceea ce Cel Ce Rânduieşte, Cel dintru Început i-a menit. Sunteţi de asemenea îndemnaţi să-i respectaţi pe membrii Gospodăriei Divine, pe Afnán şi tot neamul. Vă sfătuim să slujiţi toate naţiunile şi să vă străduiţi pentru progresul lumii.

Tot ce poate conduce la renaşterea lumii şi salvarea popoarelor şi neamurilor pământului a fost trimis din cerul rostirii Celui Dorit de întreaga lume. Plecaţi-vă cu atenţie urechea la sfaturile Penei de Slavă. Mai bune decât orice altceva vă sunt toate acestea. Întru aceasta stă mărturie slăvita şi minunata Mea Carte.

O, voi cei pe care Domnul îi iubeşte şi sunt Depozitarii lui Dumnezeu! Regii sunt manifestări ale puterii şi izvoarele forţei şi bogăţiilor divine. Dumnezeu le-a încredinţat conducerea pământului, în timp ce pentru Sine, ca tărâm al Său, a păstrat inimile omeneşti.

Neînţelegerile şi vrăjmăşia sunt cu desăvârşire interzise de Cartea Sa. Aceasta este o hotărâre a lui Dumnezeu din Preamărita Sa Revelaţie. Divină fiind, ea nu poate fi anulată ci, dimpotrivă, este binecuvântată de către El cu splendoarea confirmării Sale. Cu adevărat, El este Cel Atotştiutor şi Atotînţelept.

Te implor, o, Dumnezeul meu, pe Semnul Tău cel puternic şi întru revelaţia Harului Tău între oameni, să nu mă alungi de la poarta cetăţii prezenţei Tale şi să nu dezamăgeşti speranţele ce mi le-am pus în manifestările harului Tău printre făpturile Tale. Tu mă vezi, o, Doamne, Dumnezeul meu, ţinându-mă de Numele Tău, Cel Mai Sfânt, Cel Mai Luminos, Cel Mai Puternic, Cel Măreţ, Cel Înălţat, Cel Glorios şi agăţându-mă de poala veşmântului de care s-au agăţat toţi în lumea aceasta şi ce va să vie.

Te implor, o, Dumnezeul meu, pe Vocea Ta cea mai dulce şi întru Cuvântul Tău cel mai înălţat, să mă aduci mereu mai aproape de pragul uşii Tale şi să nu îngădui să fiu îndepărtat de umbra milostivirii Tale şi de bolta mărinimiei Tale. Tu mă vezi, o, Doamne, Dumnezeul meu, ţinându-mă de Numele Tău, Cel Mai Sfânt, Cel Mai Luminos, Cel Mai Puternic, Cel Măreţ, Cel Înălţat, Cel Glorios şi agăţându-mă de poala veşmântului de care s-au agăţat toţi în lumea aceasta şi ce va să vie.

Te implor, o, Dumnezeul meu, pe splendoarea frunţii Tale luminoase şi strălucirea luminii chipului Tău care radiază dinspre orizontul cel mai înalt, să mă atragi prin mireasma straiului Tău şi să mă faci să beau din vinul ales al rostirii Tale. Tu mă vezi, o, Doamne, Dumnezeul meu, ţinându-mă de Numele Tău, Cel Mai Sfânt, Cel Mai Luminos, Cel Mai Puternic, Cel Măreţ, Cel Înălţat, Cel Glorios şi agăţându-mă de poala veşmântului de care s-au agăţat toţi în lumea aceasta şi ce va să vie.

Te implor, o, Dumnezeul meu, pe părul Tău ce-ţi trece peste faţă, aşa precum condeiul Tău cel preaînălţat se mişcă pe paginile Tabletelor Tale răspândind peste împărăţia creaţiei Tale parfumul de mosc al înţelesurilor ascunse, să mă ridici să slujesc Cauza Ta astfel încât să nu dau înapoi şi nici să nu fiu împiedicat de sugestiile celor ce s-au împotrivit semnelor Tale şi s-au întors de la faţa Ta. Tu mă vezi, o, Doamne, Dumnezeul meu, ţinându-mă de Numele Tău, Cel Mai Sfânt, Cel Mai Luminos, Cel Mai Puternic, Cel Măreţ, Cel Înălţat, Cel Glorios şi agăţându-mă de poala veşmântului de care s-au agăţat toţi în lumea aceasta şi ce va să vie.

Te implor, o, Dumnezeul meu, pe numele Tău pe care Tu l-ai făcut Regele Numelor, prin care toţi cei ce sunt în ceruri şi toţi cei de pe pământ au fost vrăjiţi de încântare, să-mi îngădui să privesc la Luceafărul Frumuseţii Tale şi să-mi dai din vinul rostirii Tale. Tu mă vezi, o, Doamne, Dumnezeul meu, ţinându-mă de Numele Tău, Cel Mai Sfânt, Cel Mai Luminos, Cel Mai Puternic, Cel Măreţ, Cel Înălţat, Cel Glorios şi agăţându-mă de poala veşmântului de care s-au agăţat toţi în lumea aceasta şi ce va să vie.

Te implor, o, Dumnezeul meu, pe Tabernacolul maiestăţii Tale situat deasupra celor mai semeţe piscuri şi pe Bolta Revelaţiei Tale de pe cele mai înalte culmi, să mă ajuţi cu bunăvoinţa Ta să fac ceea ce voinţa Ta a dorit şi scopul Tău a manifestat. Tu mă vezi, o, Doamne, Dumnezeul meu, ţinându-mă de Numele Tău, Cel Mai Sfânt, Cel Mai Luminos, Cel Mai Puternic, Cel Măreţ, Cel Înălţat, Cel Glorios şi agăţându-mă de poala veşmântului de care s-au agăţat toţi în lumea aceasta şi ce va să vie.

Te implor, o, Dumnezeul meu, pe Frumuseţea Ta care străluceşte deasupra orizontului veşniciei, o Frumuseţe în faţa căreia, deîndată ce se dezvăluie, împărăţia frumuseţii se prosternează în proslăvire preamărind-o în tonuri răsunătoare, să încuviinţezi ca eu să mor spre tot ceea ce am şi să trăiesc spre orice Îţi aparţine. Tu mă vezi, o, Doamne, Dumnezeul meu, ţinându-mă de Numele Tău, Cel Mai Sfânt, Cel Mai Luminos, Cel Mai Puternic, Cel Măreţ, Cel Înălţat, Cel Glorios şi agăţându-mă de poala veşmântului de care s-au agăţat toţi în lumea aceasta şi ce va să vie.

Te implor, o, Dumnezeul meu, pe Manifestarea Numelui Tău, Cel Preaiubit, prin care inimile celor care Te iubesc s-au mistuit şi sufletele tuturor celor care sălăşluiesc pe pământ s-au ridicat spre înalturi, să mă ajuţi să Te pomenesc între făpturile Tale şi să Te preamăresc în mijlocul poporului Tău. Tu mă vezi, o, Doamne, Dumnezeul meu, ţinându-mă de Numele Tău, Cel Mai Sfânt, Cel Mai Luminos, Cel Mai Puternic, Cel Măreţ, Cel Înălţat, Cel Glorios şi agăţându-mă de poala veşmântului de care s-au agăţat toţi în lumea aceasta şi ce va să vie.

Te implor, o, Dumnezeul meu, pe freamătul Lotusului Divin şi pe murmurul adierilor rostirii Tale în împărăţia numelor Tale, să mă îndepărtezi de tot ceea ce voinţa Ta detestă şi să mă apropii de rangul unde a răsărit Cel care este Aurora semnelor Tale. Tu mă vezi, o, Doamne, Dumnezeul meu, ţinându-mă de Numele Tău, Cel Mai Sfânt, Cel Mai Luminos, Cel Mai Puternic, Cel Măreţ, Cel Înălţat, Cel Glorios şi agăţându-mă de poala veşmântului de care s-au agăţat toţi în lumea aceasta şi ce va să vie.

Te implor, o, Doamne, Dumnezeul meu, pe acea Literă pe care, de îndată ce a ieşit prin gura voinţei Tale, a făcut oceanele să-şi înalţe talazurile, vânturile să bată, roadele să fie dezvăluite, pomii să înflorească, toate urmele trecute să se risipească, toate vălurile să fie sfâşiate şi pe cei care Îţi sunt devotaţi să se grăbească spre lumina chipului Domnului Lor, Cel Neconstrâns, să-mi faci cunoscut ceea ce zace ascuns în comorile cunoaşterii Tale şi este tăinuit în tezaurele înţelepciunii Tale. Tu mă vezi, o, Doamne, Dumnezeul meu, ţinându-mă de Numele Tău, Cel Mai Sfânt, Cel Mai Luminos, Cel Mai Puternic, Cel Măreţ, Cel Înălţat, Cel Glorios şi agăţându-mă de poala veşmântului de care s-au agăţat toţi în lumea aceasta şi ce va să vie.

Te implor, o, Dumnezeul meu, pe focul iubirii Tale care a alungat somnul din ochii celor aleşi de Tine şi a celor iubiţi de Tine, şi întru pomenirea şi lauda lor de Tine la vremea zorilor, să mă numeri printre cei care au atins ceea ce Tu ai pogorât în Cartea Ta şi ai manifestat prin voinţa Ta. Tu mă vezi, o, Doamne, Dumnezeul meu, ţinându-mă de Numele Tău, Cel Mai Sfânt, Cel Mai Luminos, Cel Mai Puternic, Cel Măreţ, Cel Înălţat, Cel Glorios şi agăţându-mă de poala veşmântului de care s-au agăţat toţi în lumea aceasta şi ce va să vie.

Te implor, o, Dumnezeul meu, pe lumina chipului Tău ce i-a îndemnat pe cei ce sunt aproape de Tine să întâmpine săgeţile poruncii Tale şi pe cei care Îţi sunt devotaţi să înfrunte săbiile vrăjmaşilor Tăi în calea Ta, să aşterni pentru mine cu Pana Ta cea înălţată, ceea ce ai aşternut pentru cei în care Te încrezi şi pentru aleşii Tăi. Tu mă vezi, o, Doamne, Dumnezeul meu, ţinându-mă de Numele Tău, Cel Mai Sfânt, Cel Mai Luminos, Cel Mai Puternic, Cel Măreţ, Cel Înălţat, Cel Glorios şi agăţându-mă de poala veşmântului de care s-au agăţat toţi în lumea aceasta şi ce va să vie.

Te implor, o, Dumnezeul meu, pe Numele Tău prin care Te-ai grăbit la chemarea adoratorilor Tăi, la suspinele celor ce năzuiesc spre Tine, la ţipătul celor care se bucură de apropierea de Tine, la gemetele celor care Îţi sunt devotaţi şi prin care ai îndeplinit dorinţele celor care şi-au pus speranţele în Tine şi le-ai îngăduit îndeplinirea dorinţelor lor, prin harul şi favorurile Tale, şi întru Numele Tău prin care oceanul iertării şi-a înălţat talazurile înaintea feţei Tale, şi norii generozităţii Tale s-au scuturat asupra slujitorilor Tăi, să aşterni pentru oricine s-a întors spre Tine şi a respectat postul orânduit de Tine, răsplata hotărâtă pentru cei care nu vorbesc decât la porunca Ta, şi care au părăsit tot ce au avut în calea Ta şi din iubire pentru Tine.

Te implor, o, Dumnezeul meu, întru Tine Însuţi şi pe semnele Tale, pe dovezile Tale limpezi, pe lumina strălucitoare a Aurorei Frumuseţii Tale şi pe Ramurile Tale, să ştergi greşelile celor ce s-au ţinut strâns de legile Tale şi au respectat ceea ce le-ai poruncit în Cartea Ta. Tu mă vezi, o, Doamne, Dumnezeul meu, ţinându-mă de Numele Tău, Cel Mai Sfânt, Cel Mai Luminos, Cel Mai Puternic, Cel Măreţ, Cel Înălţat, Cel Glorios şi agăţându-mă de poala veşmântului de care s-au agăţat toţi în lumea aceasta şi ce va să vie.

• Această Tabletă se citeşte la mormintele lui Báb şi Bahá’u’lláh. De asemenea este folosită frecvent şi pentru comemorarea Înălţării lui Báb şi Bahá’u’lláh

Fie ca lauda ce a izvorât din însăşi maiestatea Firii Tale şi slava ce a străluminat din scânteietoarea Ta frumuseţe să poposească la Tine - o, Tu Cel care eşti Întruparea Măreţiei, Împăratul Veşniciei şi Stăpânul tuturor celor din cer şi de pe pământ! Aduc mărturie că prin Tine suveranitatea lui Dumnezeu şi stăpânirea Sa, măreţia lui Dumnezeu şi nobleţea Sa au fost dezvăluite; că Luceferii splendorii din vechime şi-au trimis razele în cerul hotărârii Tale de neclintit; că frumuseţea Celui Nevăzut a răsărit la orizontul creaţiei. Mai mult, aduc mărturie că printr-un semn al Penei Tale îndemnul „FII” s-a întărit; taina cea ascunsă a lui Dumnezeu s-a făcut ştiută; toate lucrurile create au fost atrase chemate întru fiinţă şi toate Revelaţiile au fost trimise pe pământ.

Aduc mărturie, încă o dată, că prin frumuseţea Ta, frumuseţea Celui Adorat a fost dezvăluită iar prin chipul Tău a străluminat chipul Celui Multdorit; şi printr-un cuvânt de-al Tău ai judecat întreaga creaţie, făcând ca cele ţie credincioase să se înalţe pe culmile slavei iar cele necredincioase să se prăbuşească în cel mai adânc abis.

Aduc mărturie că cine te-a cunoscut pe Tine L-a cunoscut pe Dumnezeu şi cel care a ajuns în prezenţa Ta a simţit prezenţa lui Dumnezeu. Mare este, de aceea, binecuvântarea celui care a crezut în Tine şi în semnele Tale şi s-a închinat în faţa măreţiei Tale, a fost onorat să Te întâlnească, a făcut voia Ta, a stat în preajma Ta şi a rămas înaintea tronului Tău. Vai de cel care a păcătuit împotriva Ta, s-a lepădat de Tine, a nesocotit semnele Tale, a tăgăduit puterea Ta şi s-a ridicat împotriva Ta, a arătat trufie în faţa chipului Tău, a pus la îndoială mărturiile Tale, s-a sustras legii Tale şi stăpânirii Tale şi s-a numărat printre necredincioşii ale căror nume au fost înscrise de către degetele poruncii Tale, în sfintele Tale Tablete.

Trimite atunci asupra mea, o, Dumnezeul meu şi Preaiubitul meu, cu dreapta milei Tale şi cu blândeţea Ta iubitoare, suflul cel sfânt al generozităţii Tale, pentru a mă îndepărta de mine însumi şi de lume şi a mă atrage în preajma prezenţei Tale. Tu ai puterea de a face ceea ce-ţi place. Tu, cu adevărat, ai fost suveranul tuturor lucrurilor.

Amintirea lui Dumnezeu şi preamărirea Lui, slava lui Dumnezeu şi măreţia Lui rămână asupra Ta, o, Tu, Cel care Îi eşti Frumuseţea! Aduc mărturie că niciodată ochiul firii nu s-a deschis asupra unuia mai năpăstuit decât Tine. În fiecare zi a vieţii Tale ai fost cufundat într-un ocean al suferinţei. O dată ai fost pus în lanţuri şi cătuşe, altă dată ai stat sub sabia duşmanilor Tăi. Cu toate acestea i-ai îndemnat pe toţi să ia aminte la ce ţi-a fost hărăzit de Cel care este Atotştiutor, Cel Atotînţelept.

Fie ca spiritul meu să fie un sacrificiu pentru nenorocirile pe care Tu le-ai îndurat, iar sufletul meu răscumpărare pentru toate nedreptăţile ce ţi s-au făcut. Mă rog lui Dumnezeu, întru Tine şi întru cei al căror feţe s-au luminat de strălucirea chipului Tău şi care, din dragoste pentru Tine, au urmat întocmai voia Ta, să înlăture vălurile aflate între Tine şi creaturile Tale, iar mie să-mi dea tot binele lumii acesteia şi celei ce va să vină. Tu eşti cu adevărat Cel Atotputernic, Cel Preaslăvit, Cel Preamărit, Cel Atoateiertător, Cel Milostiv.

Binecuvântează, o, Doamne, Dumnezeul meu, Lotusul Divin cu frunzele, ramurile, mlădiţele, vlăstarele şi mugurii săi, atât timp cât vor exista mărite numele Tale şi preaslăvite însuşirile Tale. Apără-l, apoi, de viclenia duşmanului şi de oştirile tiraniei. Tu eşti, cu adevărat, Cel Atotputernic, Cel Preamăreţ.

Binecuvântează, apoi, o, Doamne, Dumnezeul meu pe robii Tăi şi pe roabele Tale care te-au slujit cu credinţă.

Cu adevărat Tu eşti Cel Atotdarnic, a cărui bunăvoinţă este fără margini. Nu există alt Dumnezeu afară de Tine, Cel Atoateiertător, Cel Preamărinimos.

Ţie îţi aduc laudă, o, Dumnezeul meu, pentru că mireasma bunătăţii Tale duioase m-a desfătat şi blândele adieri ale milostivirii Tale m-au înclinat în direcţia mărinimoaselor Tale favoruri. Fă-mă să beau, o, Domnul meu, din mâinile dărniciei Tale, apa vie ce i-a îngăduit fiecărui om ce s-a împărtăşit din ea să se cureţe de ataşamentul pentru oricine în afară de Tine; şi să-şi înalţe zborul în atmosfera detaşării de toate făpturile Tale; şi să-şi aţintească privirea asupra providenţei Tale iubitoare şi a nenumăratelor Tale daruri.

Fă-mă pregătit, în toate împrejurările, o, Stăpânul meu, să Te slujesc şi să mă îndrept către sanctuarul adorat al Revelaţiei Tale şi al Frumuseţii Tale. De va fi plăcerea Ta, fă-mă să cresc asemenea unei fragede plante pe pajiştile harului Tău, ca blândele adieri ale voinţei Tale să mă înfioare şi să mă aplece după bunul Tău plac, astfel încât mişcarea şi neclintirea mea să fie întru totul poruncite de Tine.

Tu eşti Cel prin al Cărui Nume Taina cea Ascunsă a fost dezvăluită; şi Numele Cel Bine Păzit a fost revelat; şi sigiliile Pocalului pecetluit au fost rupte răspândindu-i mireasma peste întreaga creaţie, fie ea din trecut sau din viitor. Cel ce-a fost însetat, o, Domnul meu, s-a grăbit să ajungă la apele vii ale bunăvoinţei Tale, iar făptura cea nevolnică a tânjit să se cufunde în oceanul bogăţiilor Tale.

Jur pe slava Ta, o, Stăpâne Preaiubit al lumii şi Dorinţa tuturor celor ce Te-au recunoscut! Sunt greu încercat de durerea despărţirii mele de Tine, în zilele când Luceafărul prezenţei Tale şi-a aruncat razele asupra poporului Tău. Aşterne, atunci, pentru mine, răsplata poruncită pentru cei ce ţi-au privit faţa şi, prin voia Ta, au primit îngăduinţa să intre în curtea tronului Tău, şi la porunca Ta, Te-au întâlnit faţă în faţă.

Te implor, o, Domnul meu, întru numele Tău ale cărui splendori au cuprins pământul şi cerurile, să-mi îngădui să-mi plec voinţa înaintea a ceea ce ai poruncit în Tabletele Tale, în aşa fel încât să încetez să mai descopăr în mine însumi orice altă dorinţă în afară de ceea ce Tu ai dorit prin puterea suveranităţii Tale, şi nici o altă voinţă în afară de ceea ce Tu mi-ai hărăzit prin voinţa Ta.

Încotro să mă întorc, o, Dumnezeul meu, neputincios cum sunt să descopăr orice altă cale în afară de calea pe care ai aşternut-o înaintea Aleşilor Tăi? Toţi atomii pământului proclamă că eşti Dumnezeu, şi mărturisesc că nu există alt Dumnezeu în afară de Tine. Din veşnicie Tu ai avut puterea să faci ceea ce ai dorit şi să porunceşti ceea ce ţi-a plăcut.

Hărăzeşte-mi, o, Doamne Dumnezeul meu, ceea ce mă va îndrepta mereu către Tine şi îngăduie-mi să mă ţin neîncetat de funia harului Tău, să proclam numele Tău şi să caut tot ceea ce poate izvorî din pana Ta. Sunt sărac şi dezolat, o, Domnul meu, şi Tu eşti Cel Atotstăpânitor, Cel Preaînalt. Ai, atunci, milă de mine prin minunile milostivirii Tale şi pogoară asupra mea, în fiece clipă a vieţii mele, lucrurile prin care ai recreat inimile tuturor făpturilor Tale ce ţi-au recunoscut unitatea, şi ale tuturor oamenilor Tăi ce-ţi sunt cu totul devotaţi.

Tu eşti, cu adevărat, Cel Tare, Cel Preaînălţat, Cel Atotştiutor, Cel Atotînţelept.

De spus în fiecare zi, dimineaţa, la amiază şi seara.

• Cel ce doreşte să se roage, să-şi spele mâinile,şi spălându-se să spună:

Dă tărie mâinii mele o, Doamne, Dumnezeul meu, să se poată ţine de Cartea Ta cu asemenea statornicie încât oştirile lumii să nu aibă nici o putere asupra ei.

Fereşte-o, aşadar, de a se ocupa cu tot ceea ce nu-i aparţine. Tu eşti, cu adevărat, Cel Atotputernic, Cel Preaputernic.

• Spălându-şi faţa, să spună: Mi-am îndreptat faţa către Tine, o, Stăpânul meu! Lumineaz-o aşadar cu lumina chipului Tău.

Fereşte-o de a se îndrepta spre altcineva decât spre Tine.

• Apoi, în picioare, cu faţa spre Qiblih, să spună:

Dumnezeu mărturiseşte că nu există nici un alt Dumnezeu în afară de El. Ale Sale sunt împărăţiile Revelaţiei şi creaţiei. El cu adevărat, l-a făcut cunoscut pe Cel care este Aurora Revelaţiei, Cel care pe Muntele Sinai a vorbit cu El, Cel prin care Orizontul Sublim a fost făcut să strălucească şi Lotusul, dincolo de care nu există cale de trecere, a vorbit şi prin Care către toţi cei din cer şi de pe pământ, a fost lansată această chemare: „Iată, Cel Atotstăpânitor a sosit. Pământul şi cerul, slava şi stăpânirea sunt ale lui Dumnezeu, Stăpânul tuturor oamenilor, Posesorul Tronului din înalturi şi a pământului de dedesupt”.

• Apoi, aplecându-se cu mâinile odihnându-i-se pe genunchi, să spună:

Preaînălţat eşti Tu mai presus de lauda mea şi de lauda oricărui altuia, mai presus de descrierea mea şi de descrierea tuturor celor ce sunt în cer şi a tuturor celor de pe pământ!

• Apoi, în picioare, cu mâinile întinse, cu palmele îndreptate spre faţa sa, să spună:

Nu dezamăgi, o, Doamne, Dumnezeul meu, pe cel care, cu mâini rugătoare s-a agăţat de poala veşmântului milostivirii Tale şi a harului Tău, o Tu, Cel care eşti Cel mai Milostiv dintre cei milostivi!

• În sfârşit, să se aşeze şi să spună: Stau mărturie unităţii Tale şi unicităţii Tale, că Tu eşti Dumnezeu şi că nu există alt Dumnezeu în afară de Tine. Cu adevărat, Tu ai făcut cunoscută Cauza Ta, ai împlinit Legământul Tău şi ai deschis larg porţile harului Tău pentru toţi cei ce sălăşluiesc în ceruri şi pe pământ. Binecuvântarea şi pacea, onoarea şi slava fie cu cei iubiţi de Tine, pe care schimbările şi întâmplările lumii nu i-au împiedicat să se îndrepte spre Tine şi care au părăsit tot ce aveau, cu speranţa de a obţine ceea ce vine de la Tine. Tu eşti, cu adevărat, Pururea Iertător, Cel Nemărginit de Darnic.

*(În locul acestui lung verset, cel ce doreşte poate spune doar aceste cuvinte:„Dumnezeu adevereşte că nu există alt Dumnezeu decât El, Ajutorul în Primejdie, Cel de Sine Stătător” şi-i va fi de-ajuns. Sau, după ce s-a aşezat, este suficient să spună aceste cuvinte: „Stau mărturie unităţii Tale şi unicităţii Tale, că Tu eşti Dumnezeu şi că nu există alt Dumnezeu în afară de Tine.”)

O, Tu a Cărui pomenire e desfătarea sufletelor tuturor celor care tânjesc după Tine, al Cărui nume e încântarea inimilor tuturor celor ce sunt cu totul devotaţi voinţei Tale, a Cărui laudă e încălzită la sânul celor ce s-au apropiat de curtea Ta, a Cărui faţă e dorinţa arzătoare a tuturor celor ce Ţi-au recunoscut adevărul, a Cărui încercare e vindecarea bolilor celor ce-au îmbrăţişat Cauza Ta, a Cărui năpastă e aspiraţia cea mai înaltă a celor ce s-au scuturat de orice ataşament în afară de Tine!

Slăvit, nemăsurat de slăvit eşti Tu, în mâinile Căruia se află imperiul a tot ce este în ceruri şi a tot ce este pe pământ, Tu, Care doar printr-un cuvânt al Tău ai făcut toate lucrurile să treacă şi să se destrame, şi Care, printr-un alt cuvânt, ai făcut ca tot ce-a fost separat să fie combinat şi reunit! Preamărit fie numele Tău, o, Tu Care ai putere asupra a tot ce se află în ceruri şi pe pământ, a Cărui stăpânire îmbrăţişează tot ce se află în cerul Revelaţiei Tale şi în împărăţia creaţiei Tale. Nimeni nu Te poate egala în tărâmurile create de Tine; nimeni nu se poate compara cu Tine în universul pe care l-ai făurit. Mintea nimănui nu Te-a cuprins şi aspiraţia nici unui suflet nu Te-a ajuns. Jur pe puterea Ta! De-ar fi ca cineva să se înalţe, pe oricare aripi, atât cât propria Ta fiinţă ar răbda, prin imensitatea cunoaşterii Tale, tot ar rămâne neputincios în a depăşi hotarele pe care lumea limitărilor le-a trasat pentru el. Cum ar putea atunci un astfel de om să aspire să-şi ia zborul în atmosfera prezenţei Tale preaînălţate?

Acela care cu adevărat e înzestrat cu înţelegere e cel ce-şi recunoaşte neputinţa şi-şi mărturiseşte păcătuirea, căci de-ar fi ca oricare lucru creat să afirme vreo existenţă atunci când e confruntat cu minunile infinite ale Revelaţiei Tale, o astfel de pretenţie jignitoare ar fi mai odioasă decât orice crimă în toate domeniile invenţiei şi creaţiei Tale. Cine e cel, o, Stăpânul meu, care, atunci când Tu revelezi primele licăriri ale semnelor suveranităţii şi tăriei Tale transcendente are puterea de-a pretinde pentru el însuşi orice fel de existenţă? Existenţa însăşi e asemenea nimicului atunci cînd e adusă faţă în faţă cu minunile mari şi multe ale Sinelui Tău neasemuit.

Departe, nemăsurat de departe eşti Tu, înălţat deasupra tuturor lucrurilor, o, Tu Care eşti Regele Regilor! Te implor, prin Tine Însuţi şi prin Cei Ce sunt Manifestările Cauzei Tale şi Aurorele autorităţii Tale, să aşterni pentru noi ceea ce ai aşternut pentru aleşii Tăi. Nu îndepărta de la noi ceea ce ai hotărât pentru cei iubiţi de Tine, care, de îndată ce chemarea Ta i-a ajuns, au grăbit spre Tine, iar când splendorile luminii chipului Tău au fost revărsate asupra lor, pe dată s-au prosternat în adorare în faţa Ta.

Noi suntem slujitorii Tăi, o, Domnul meu, şi în stăpânirea puterii Tale. Dacă ne pedepseşti cu pedeapsa abătută asupra generaţiilor de dinainte şi de după, verdictul Tău va fi cu siguranţă drept şi fapta Ta demnă de laudă. Tu ai puterea de a face tot ce ceea ce-Ţi place. Nu este alt Dumnezeu afară de Tine, Cel Atotputernic, Cel Atotslăvit, Ajutorul în Primejdie, Cel de Sine Stătător.

Naw-Rúz, 21 martie, este prima zi a anului Bahá’í, o zi de bucurie şi ospitalitate

Preamărit fii Tu, o, Dumnezeul meu, pentru că ai orânduit Naw-Rúz drept sărbătoare pentru cei care au ţinut post din iubire pentru Tine şi s-au înfrânat de la tot ceea ce este detestabil înaintea Ta. Îngăduie, o, Domnul meu, ca focul iubirii Tale şi căldura creată de postul poruncit de Tine să-i înflăcăreze în Cauza Ta şi fă-i să-şi dedice timpul laudei şi pomenirii Tale.

O, Domnul meu; de vreme ce Tu i-ai împodobit cu veşmântul postului prescris de Tine, împodobeşte-i, atunci, prin bunăvoinţa şi îngăduinţa Ta milostivă şi cu veşmântul acceptării Tale. Căci faptele oamenilor depind toate de bunul Tău plac şi sunt condiţionate de porunca Ta. Dacă Tu l-ai privi pe cel care a încălcat postul ca pe unul care l-a respectat, un astfel de om va fi socotit printre cei care dintotdeauna a ţinut post. Iar dacă Tu ai hotărî că cel care a ţinut postul l-a încălcat, acea persoană va fi numărată printre cei care au făcut ca Mantia Revelaţiei Tale să fie întinată şi care au fost îndepărtaţi de apele cristaline ale acestei Fântâni a vieţii.

Tu eşti Cel prin care semnul: „Demn de laudă eşti Tu întru faptele Tale” a fost înălţat, iar stindardul: „Ascultat eşti Tu întru porunca Ta” a fost desfăşurat. Fă cunoscut slujitorilor Tăi acest rang al Tău, o, Dumnezeul meu, ca ei să înţeleagă că excelenţa tuturor lucrurilor atârnă de porunca Ta şi de cuvântul Tău, că virtutea fiecărui act este condiţionată de îngăduinţa Ta şi de bunul plac al voinţei Tale şi să înţeleagă că hăţurile faptelor oamenilor sunt în mâna acceptării şi poruncii Tale. Fă-le cunoscute acestea pentru ca nimic, în nici un fel, să nu-i poată îndepărta de frumuseţea Ta în aceste zile în care Hristos exclama: „Toată împărăţia este a Ta, o, Tu, părinte al spiritului23”; iar Prietenul Tău24 striga: „Slavă ţie, o, Tu, Cel preaiubit, pentru că ţi-ai dezvăluit frumuseţea şi ai aşternut pentru aleşii Tăi ceea ce îi va face să ajungă la locul revelaţiei Celui Mai Mare Nume al Tău, prin care toţi oamenii s-au tânguit, cu excepţia celor care s-au detaşat de tot în afară de Tine şi s-au îndreptat spre El, Cel care este Revelaţia Ta şi Manifestarea atributelor Tale.”

Cel care este Ramura Ta şi întreaga Ta suită, o, Domnul meu, şi-au întrerupt în această zi postul, după ce l-au ţinut între hotarele curţii Tale, din dorinţa lor de a-ţi face pe plac. Orânduieşte pentru El şi pentru ei, şi pentru toţi cei care au intrat în prezenţa Ta în aceste zile, tot binele hărăzit de Tine în Cartea Ta. şi dă-le apoi ceea ce le va fi de folos în această viaţă şi în cea de dincolo.

Tu eşti cu adevărat Cel Atotştiutor, Cel Atotînţelept.

Lăudat fie numele Tău, o, Doamne Dumnezeul meu! Tu vezi cum m-am întors către Tine şi mi-am îndreptat faţa spre harul şi darurile Tale. Te implor, întru numele Tău prin care le-ai îngăduit tuturor celor ce ţi-au recunoscut unitatea să se împărtăşească din vinul milostivirii Tale, şi tuturor celor ce s-au apropiat de Tine să soarbă din apele vii ale bunătăţii Tale duioase, să mă cureţi pe de-a întregul de toate închipuirile deşarte şi să mă înclini înaintea harului Tău, o, Tu care eşti Stăpânul tuturor oamenilor!

Ajută-mă cu bunăvoinţă, o, Dumnezeul meu, în zilele Manifestării Cauzei Tale şi a Aurorei Revelaţiei Tale să sfâşii vălurile ce m-au împiedicat să Te recunosc şi să mă cufund în oceanul cunoaşterii Tale. ţine-mă cu mâinile puterii Tale şi îngăduie-mi să fiu atât de pătruns de dulcile melodii ale Porumbiţei unicităţii Tale, încât să încetez să mai privesc în întreaga creaţie orice altă faţă în afară de chipul Tău, o, Tu ţelul dorinţei mele, şi să nu recunosc în lume nimic altceva în afară de dovezile tăriei Tale, o, Tu Care eşti Dumnezeul milostivirii!

Eu sunt doar o sărmană făptură, o, Domnul meu, iar Tu eşti Cel Atotstăpânitor, Cel Preaînalt; eu sunt doar slăbiciune, iar Tu eşti Cel Tare, Orânduitorul Suprem, întru început cât şi întru sfârşit. Nu mă lipsi de miresmele Revelaţiei Tale şi nu-mi risipi speranţele pentru revărsările ce le-ai pogorât din cerul darurilor Tale. Hărăzeşte-mi, o, Dumnezeul meu, binele acestei lumi şi a celei ce va să vie, şi acordă-mi ceea ce-mi va fi de folos în fiecare dintre lumile Tale, căci eu nu ştiu ce mă va ajuta sau îmi va dăuna. Tu eşti, cu adevărat, Cel Atotştiutor, Cel Atotînţelept.

Ai milă apoi, o, Dumnezeul meu, de slujitorii Tăi care s-au cufundat în oceanul ispitelor şi eliberează-i prin puterea suveranităţii Tale, o, Tu care eşti Stăpânul tuturor numelor şi atributelor! Tu eşti Cel care din vecie ai poruncit ceea ce ţi-a fost pe plac, şi în vecii vecilor vei face la fel. Nu există alt Dumnezeu în afară de Tine, Cel ce veşnic Iartă, Cel Preamilostiv.

Tu eşti Cel, o, Dumnezeul meu, al cărui nume aduce sănătate celor bolnavi, refacere celor suferinzi, potolire celor însetaţi, pace celor necăjiţi, călăuzire celor rătăciţi, înălţare celor umiliţi, bogăţie celor săraci, cunoaştere celor ignoranţi, lumină celor întunecaţi, veselie celor întristaţi, căldură celor înfriguraţi, onoare celor oprimaţi. Prin numele Tău, o, Doamne Dumnezeule, toate lucrurile create au fost puse în mişcare, cerurile au fost întinse, pământul întemeiat, norii ridicaţi în înălţimi pentru a-şi revărsa ploaia peste pământ. Aceasta este cu adevărat o dovadă a harului Tău întru toate făpturile Tale.

Cu adevărat puterea Ta egalează toate lucrurile. Tu eşti, într-adevăr, Cel Atotputernic, Cel ce subzistă prin El Însuşi. Mai trimite, o, Doamne Dumnezeule, tot ce-i bun în această lume şi în cea de dincolo şi tot ceea ce a fost bun pentru generaţiile din trecut şi până în ziua de azi.

Cu adevărat, puterea şi înţelepciunea Ta îţi îngăduie toate acestea.

Lăudat şi slăvit eşti Tu, o, Dumnezeul meu! Te implor, întru suspinele celor ce Te iubesc şi întru lacrimile vărsate de cei plini de dorul de a Te vedea, să nu îndepărtezi de mine blândele Tale milostiviri în Ziua Ta, nici să nu mă lipseşti de melodiile Porumbiţei care preamăreşte unicitatea Ta înaintea luminii ce străluceşte dinspre faţa Ta. Eu sunt cel care se află în mizerie, o, Dumnezeule! Priveşte-mă ţinându-mă strâns de Numele Tău, Cel Atotstăpânitor. Eu sunt cel care va pieri cu siguranţă; priveşte-mă cum mă agăţ de Numele Tău, Cel Nepieritor. Te implor, de aceea, întru Numele Tău, Cel Slăvit, Cel Preaînalt, să nu mă părăseşti mie însumi şi dorinţelor unei înclinaţii corupte. ţine-mă de mână cu mâna puterii Tale, eliberează-mă din adâncurile închipuirilor şi plăsmuirilor mele deşarte şi curăţă-mă de tot ce nu-ţi este pe plac.

Ajută-mă, atunci, să mă îndrept cu totul spre Tine, să-mi pun întreaga încredere în Tine, să-mi caut Refugiul în Tine şi să alerg pentru adăpost către faţa Ta. Tu eşti, cu adevărat, Cel care, prin puterea tăriei Sale, face ceea ce doreşte şi porunceşte, prin puterea voinţei Sale, ceea ce alege. Nimeni nu se poate împotrivi poruncii Tale; nimeni nu poate întoarce cursul hotărârii Tale. Tu eşti, cu adevărat, Cel Tare, Cel Atotslăvit, Cel Preamărinimos.

Lăudat fii Tu, o, Doamne Dumnezeule! Tu eşti Cel care ai creat toate lucrurile printr-un cuvânt rostit prin porunca Ta şi ai făurit întreaga creaţie prin puterea suveranităţii şi tăriei Tale. Cel mai tare dintre oameni se pleacă în faţa revelaţiilor Tale de slavă, iar cei care sunt înzestraţi cu putere tremură atunci când se află în faţa dovezilor tăriei Tale. Orice om pătrunzător este lipsit de viziune atunci când se confruntă cu strălucirea slavei chipului Tău, iar cel care stăpâneşte bogăţii este sărac şi dezolat când priveşte belşugul bogăţiei Tale.

Te implor întru Numele Tău Cel Atotslăvit, prin care i-ai împodobit pe toţi locuitorii împărăţiei revelaţiei Tale şi pe cei care sălăşluiesc în cerul voinţei Tale, să îngădui ca sufletul meu să fie atras de dulceaţa melodiei Privighetorii Raiului, care cântă de pe ramurile pomului poruncii Tale, că Tu eşti Dumnezeu, că nu se află alt Dumnezeu afară de Tine.

Spală-mă cu apele milostivirii Tale, o, Domnul meu, şi fă-mă pe de-a-ntregul a Ta, şi fă-mă să mă apropii de Tabernacolul Cauzei Tale şi Sanctuarul adorat al Prezenţei Tale. Porunceşte, atunci, pentru mine, toate lucrurile pe care le-ai poruncit pentru slujitoarele Tale alese şi revarsă asupra mea ceea ce îmi va lumina chipul şi inima.

Tu ai puterea de face ceea ce doreşti şi Tu porunceşti ceea ce Îţi place.

• Zilele Intercalare, 26 februarie - 1 martie, sunt zile de pregătire pentru Post, zile de ospitalitate, dragoste de semeni şi oferire de daruri.

O, Pană a Celui Preaînalt! Spune: O, popoare ale pământului! Noi v-am poruncit să postiţi pentru o perioadă scurtă, iar la încheierea ei v-am orânduit Naw-Rúz drept sărbătoare. Astfel a strălucit Luceafărul Rostirii deasupra orizontului Cărţii, după cum a fost poruncit de Cel Care este Stăpânul începutului şi al sfârşitului. Fie ca prisosul de zile al lunilor să fie aşezat înaintea lunii de post. Dintre toate zilele şi nopţile, Noi am poruncit ca acestea să fie manifestările literei Há, astfel ele nu au fost îngrădite de limitările anului şi lunilor sale. Se cuvine poporului Slavei ca în timpul acestor zile să umple sufletele de veselie, ale lor precum şi ale neamurilor lor, şi mai ales ale celor săraci şi nevoiaşi, cu bucurie şi exaltare să-L preamărească pe Domnul, să înalţe laudă către El şi să-I glorifice numele; iar când aceste zile de dăruire ce preced anotimpul înfrânării s-au sfârşit, să înceapă postul. Astfel a fost poruncit de Cel Care este Stăpânul omenirii.

Eu nu ştiu, o, Dumnezeul meu, ce este focul pe care l-ai aprins în ţinutul Tău. Pământul nu va putea să-i întunece vreodată splendoarea, nici apa să-i stingă flacăra. Toate popoarele pământului sunt neputincioase în a rezista forţei sale. Mare e binecuvântarea celui ce s-a apropiat de el şi i-a auzit trăznetul.

Câtorva, o, Dumnezeul meu, le-ai îngăduit, prin harul Tău întăritor, să se apropie de el, în timp ce pe alţii i-ai îndepărtat din cauza a ceea ce mâinile lor au săvârşit în vremea zilelor Tale. Cel care s-a grăbit spre el şi l-a atins, şi-a oferit viaţa în calea Ta, în nerăbdarea lui de a privi frumuseţea Ta şi s-a înălţat spre Tine, cu totul detaşat de orice altceva în afară de Tine.

Te implor, o, Domnul meu, întru acest Foc ce s-a dezlănţuit şi s-a revărsat în lumea creaţiei, să sfâşii vălurile care m-au împiedicat să apar înaintea tronului maiestăţii Tale şi să stau pe pragul porţii Tale. Hărăzeşte-mi, o, Domnul meu, fiecare lucru bun pe care l-ai pogorât în Cartea Ta şi îngăduie-mi să nu fiu îndepărtat de adăpostul milostivirii Tale.

Tu ai puterea de a face ceea ce Îţi place. Tu eşti, cu adevărat, Cel Atotputernic, Cel Preageneros.

Preamărit fie numele Tău, o, Tu în ale Cărui mâini sunt frâiele sufletelor tuturor celor ce Te-au recunoscut, şi în a Cărui mână dreaptă se află destinele tuturor celor ce sunt în cer şi a tuturor celor ce sunt pe pământ! Tu faci, prin puterea tăriei Tale, ceea ce voieşti, şi porunceşti, printr-un act al voinţei Tale, ceea ce Îţi place. Voinţa celor mai hotărâţi dintre oameni este asemenea neantului atunci când este asemuită cu dovezile biruitoare ale voinţei Tale, şi hotărârea celor mai neclintite dintre făpturile Tale se risipeşte în faţa revelaţiilor multiple ale scopului Tău.

Tu eşti Acela care, printr-un cuvânt, ai vrăjit în asemenea măsură inimile aleşilor Tăi încât, în iubirea lor pentru Tine, s-au detaşat de toate lucrurile în afară de Tine, şi-au aşternut vieţile şi şi-au sacrificat sufletele în calea Ta, şi au îndurat, de dragul Tău, ceea ce niciuna dintre făpturile Tale n-a mai îndurat.

Eu sunt una dintre slujitoarele Tale, o, Domnul meu! Mi-am întors faţa către sălaşul milostivirii Tale, şi am căutat minunile nenumăratelor Tale favoruri, întrucât toate mădularele trupului meu Te proclamă a fi Cel Atotmărinimos, Cel al cărui har este imens.

O, Tu, a Cărui faţă este obiectul adoraţiei mele, a Cărui frumuseţe este sanctuarul meu, a Cărui curte este ţelul meu, a Cărui pomenire este dorinţa mea, a Cărui afecţiune este mângâierea mea, a Cărui iubire este obârşia mea, a Cărui laudă este tovarăşul meu, a Cărui apropiere este speranţa mea, a Cărui prezenţă este dorinţa mea cea mai fierbinte şi aspiraţia mea supremă! Te implor, nu mă dezamăgi, lipsindu-mă de lucrurile pe care le-ai hărăzit celor alese dintre slujitoarele Tale, şi dăruieşte-mi binele acestei lumi şi a celei ce va să vie.

Tu eşti, cu adevărat, Domnul întregii creaţii. Nu există alt Dumnezeu în afară de Tine, Cel ce veşnic iărtă, Cel Preamărinimos.

Din şuvoaiele înmiresmate ale veşniciei Tale lasă-mă să beau, o, Dumnezeul meu, şi din roadele pomului fiinţei Tale îngăduie-mi să gust, o, Tu, Speranţa mea! Din izvoarele cristaline ale iubirii Tale lasă-mă să sorb, o, Slava mea şi la umbra providenţei Tale nepieritoare lasă-mă să stau, o, Lumina mea!

Pe pajiştile apropierii de Tine şi înaintea prezenţei Tale lasă-mă să colind, o, Tu, Preaiubitul meu, şi la dreapta tronului milostivirii Tale aşează-mă, o, Dorinţa mea! Din adierile înmiresmate ale bucuriei Tale, lasă o boare să treacă peste mine, o, ţelul meu, şi pe culmile paradisului realităţii Tale lasă-mă să ajung, o, Tu, Adoratul meu! Lasă-mă să ascult melodiile porumbiţei unicităţii Tale, o, Tu, Cel Strălucitor, şi prin spiritul puterii şi tăriei Tale însufleţeşte-mă, o, Tu, Binefăcătorul meu! În spiritul iubirii Tale fă să rămân statornic, o, Tu, Sprijinul meu, şi pe cărarea bunului Tău plac întăreşte-

mi paşii, o, Tu, Ziditorul meu! În grădina nemuririi Tale, în faţa chipului Tău, lasă-mă să stau de-a pururea, o, Tu, care eşti milostiv cu mine, şi în jilţul slavei Tale aşează-mă, o, Tu, Stăpânul meu! În cerul iubirii Tale duioase ridică-mă, o, Tu, Care eşti Animatorul meu, şi spre Luceafărul călăuzirii Tale condu-mă, o, Tu ce mă atragi spre Tine! În faţa revelaţiilor spiritului nevăzut cheamă-mă, o, Tu, Obârşia şi Dorinţa mea Supremă, şi la esenţa miresmei frumuseţii Tale, pe care o vei revela, lasă-mă să mă întorc, o, Tu, Care eşti Dumnezeul meu!

Tu ai puterea de a face ceea ce Îţi place. Tu eşti, cu adevărat, Cel Preaslăvit, Cel Atotglorios, Cel Preaînalt.

Slăvit fie Numele Tău, o, Doamne! La cine să caut refugiu când Tu eşti cu adevărat Dumnezeul meu preaiubit; spre cine să mă îndrept pentru adăpost când Tu eşti Dumnezeul şi Stăpânul meu; şi la cine să alerg când Tu eşti cu adevărat Comoara şi ţinta dorinţei mele; şi de la cine altul să cer când Tu eşti aspiraţia mea cea mai înaltă şi dorinţa mea supremă? Orice speranţă a fost spulberată afară de dorul pentru harul Tău ceresc şi orice uşă e închisă afară de poarta ce duce către izvorul binecuvântărilor Tale.

Te implor, o, Doamne, Dumnezeul meu, pe cea mai luminoasă splendoare a Ta în faţa strălucirii căreia fiecare suflet se pleacă umil şi se prosternează în adorare pentru Tine - o splendoare în faţa sclipirii căreia focul se preschimbă în lumină, morţii învie şi orice dificultate e uşurată. Te implor, pe această măreaţă şi minunată splendoare şi pe gloria stăpânirii Tale preamărite, o, Tu care eşti Domnul puterii de neînvins, să ne transformi prin dărnicia Ta întru ceea ce Tu Însuţi posezi şi să ne ajuţi ca să fim în stare să devenim izvoarele luminii Tale şi cu bunăvoinţa Ta să ne acorzi ceea ce convine maiestăţii domeniului Tău transcedental. Căci către Tine am ridicat mâinile, o, Doamne, şi în Tine am găsit apărare şi adăpost, o, Doamne, Ţie mă supun, o, Doamne, şi în Tine îmi pun toată încrederea, o, Doamne, şi Tu mă întăreşti, o, Doamne.

Adevărat, nu există nici putere şi nici tărie decât în Tine.

Lauda fie cu Tine, o, Doamne Dumnezeul meu! Tu vezi şi ştii că i-am îndemnat pe slujitorii Tăi să nu-şi întoarcă faţa decât înspre darurile Tale şi i-am rugat să se supună lucrurilor pe care le-ai poruncit în Cartea Ta cea clară, Carte pe care ai pogorât-o în lumina poruncii Tale indiscutabile şi a scopului Tău irevocabil.

Nu pot rosti nici un cuvânt, o, Dumnezeul meu, dacă nu am îngăduinţa Ta şi nu mă pot mişca în nici o parte, decât numai cu consimţământul Tău.

Tu eşti Acela, o, Dumnezeul meu, care m-a chemat în fiinţă prin puterea tăriei Tale şi m-a înzestrat cu harul Tău, pentru a face cunoscută Cauza Ta. Din această pricină am fost supus unor asemenea nenorociri, încât glasul mi-a fost împiedicat să Te preamărească şi să-Ţi glorifice slava.

Toată lauda fie cu Tine, o, Dumnezeul meu, pentru lucrurile pe care mi le-ai hărăzit prin porunca Ta şi prin puterea suveranităţii Tale. Te implor să mă întăreşti atât pe mine cât şi pe cei ce mă iubesc, în iubirea noastră pentru Tine şi să ne ţii puternici în Cauza Ta. Jur pe tăria Ta! O, Dumnezeul meu! Ruşinea slujitorului Tău este de a fi despărţit ca de un văl de Tine, iar slava lui este de a Te cunoaşte. Înarmat cu puterea numelui Tău nimic nu mă poate răni vreodată, iar cu iubirea Ta în inimă toate tulburările lumii nu mă pot în nici un fel îngrijora.

Coboară, de aceea, o, Domnul meu, asupra mea şi asupra celor iubiţi de mine, ceea ce ne va ocroti de răul celor care au repudiat adevărul Tău şi au tăgăduit semnele Tale.

Tu eşti, cu adevărat, Cel Atotslăvit, Cel Preamărinimos.

Slăvit fii Tu, o, Doamne Dumnezeul meu! Te implor, întru Străvechea Ta Frumuseţe şi întru Cel Mai Mare Nume al Tău, pe care L-ai sacrificat pentru ca toţi locuitorii cerului şi pământului Tău să se poată naşte din nou, şi pe care L-ai aruncat în temniţă, ca o dovadă a mărinimiei şi tăriei Tale suverane, pentru ca omenirea să poată fi eliberată din sclavia patimilor deşarte şi a dorinţelor corupte, să mă numeri printre cei care au inhalat atât de adânc mireasma milostivirii Tale, şi s-au grăbit cu asemenea repeziciune către apele vii ale harului Tău, încât nici o săgeată nu i-a putut împiedica de-a se întoarce dinspre Tine şi nici o suliţă nu i-a oprit de a-şi îndrepta feţele către orizontul Revelaţiei Tale.

Mărturisim, o, Stăpânul meu, că Tu eşti Dumnezeu şi că nu există alt Dumnezeu afară de Tine. Din vecie Tu ai fost întronat pe înălţimile inaccesibile ale puterii Tale şi stăpânirea Ta transcendentă şi neîncătuşată va continua veşnic. Oştirile lumii sunt neputincioase în a zădărnici voinţa Ta, iar locuitorii cerului şi pământului nu pot să-Ţi anuleze porunca. Tu eşti cu adevărat Cel Atotputernic, Cel Preaslăvit, Cel Preamăreţ.

Binecuvântează, o, Dumnezeul meu, pe aceia dintre adepţii Bayánului care se numără printre poporul lui Bahá, care au intrat în Arca Purpurie în Numele Tău, Cel Preaslăvit, Cel Preaînalt. Tăria Ta, este, cu adevărat, aceeaşi în faţa tuturor lucrurilor.

Slăvit eşti Tu, o, Doamne Dumnezeul meu! Revarsă, Te implor, din norii harului Tău îmbelşugat, ceea ce va purifica inimile slujitorilor Tăi de orice i-ar putea împiedica să-Ţi privească faţa, sau i-ar putea împiedica să se îndrepte spre Tine, ca să-L poată cu toţii recunoaşte pe Cel care este Făuritorul şi Creatorul lor. Ajută-i, Doamne, aşadar, să ajungă, prin puterea tăriei Tale suverane, la un asemenea rang, încât să distingă cu uşurinţă orice miros urât de mireasma veşmântului Celui Ce poartă numele Tău cel mai înalt şi mai slăvit, ca să se poată întoarce cu toată afecţiunea spre Tine, şi să se bucure de o comuniune atât de strânsă cu Tine, încât dacă le-ar fi dat să aibă tot ce se află în ceruri şi pe pământ, le-ar privi ca fiind nedemne de atenţia lor, şi ar refuza să se oprească din pomenirea Ta şi slăvirea virtuţilor Tale.

Ocroteşte-l te rog, o, Preaiubitul meu, Dorinţa inimii mele, pe slujitorul Tău ce a căutat faţa Ta, de lăncile celor ce Te-au tăgăduit, şi de săgeţile celor ce Ţi-au repudiat adevărul. Fă-l, atunci, să-Ţi fie cu totul devotat, să declare numele Tău, şi să-şi aţintească privirea asupra sanctuarului Revelaţiei Tale. Tu eşti, cu adevărat, Cel Care, în nici un moment, nu i-a întors de la uşa milostivirii Tale pe cei ce şi-au pus speranţele în Tine, nici nu i-ai împiedicat pe cei ce Te-au căutat să atingă curtea harului Tău. Nu există alt Dumnezeu în afară de Tine, Cel Preaputernic, Cel Preaînalt, Ajutorul în Primejdie, Cel Atotslăvit, Cel Atotbiruitor, Cel Necondiţionat.

Slavă ţie, Doamne, Stăpâne, Dumnezeul meu! Te implor, pe această Revelaţie care a schimbat întunericul în lumină şi prin care a fost ridicat Templul cu ardoare vizitat, prin care Tableta Scrisă a fost revelată şi Sulul manuscrisului a fost desfăşurat şi dezvăluit, pogoară asupra Mea şi a celor ce-mi sunt alături, ceea ce ne va ajuta să ne ridicăm în zbor spre cerurile slavei Tale transcendente şi ne va curăţa de pata îndoielilor ce i-au împiedicat pe cei neîncrezători să intre în tabernacolul unităţii Tale.

Doamne, eu sunt acela care s-a ţinut strâns de funia bunătăţii Tale duioase şi care s-a prins de poala veşmântului milostivirii şi favorurilor Tale. Orânduieşte pentru mine şi pentru cei ce-mi sunt dragi binefacerile acestei lumi şi a celei ce va să vie. Acordă-le darul ascuns pe care l-ai hărăzit celor aleşi dintre făpturile Tale.

Iată, o, Stăpânul meu, zilele în timpul cărora Tu le-ai prescris slujitorilor Tăi să ţină post. Binecuvântat este cel care ţine post numai din iubire pentru Tine şi într-o detaşare absolută de tot ce nu eşti Tu. Ajută-ne, Doamne, pe mine şi pe ei, să-ţi dăm ascultare şi să păzim poruncile Tale. Tu ai, cu adevărat, puterea de a face precum ţi-e placul.

Nu există alt Dumnezeu în afară de Tine, Atotştiutorul, Cel Atotînţelept. Toată lauda fie cu Dumnezeu, Stăpânul tuturor lumilor.

Asupra Ta fie slava, o, Doamne Dumnezeul meu! Te implor, întru semnele Tale care cuprind întreaga creaţie; şi întru lumina chipului Tău care i-a iluminat pe toţi cei ce sunt în cer şi pe pământ; şi întru milostivirea Ta care a întrecut toate lucrurile create; şi întru harul Tău care s-a revărsat asupra întregului univers, să sfâşii vălurile care m-au despărţit de Tine, ca să mă pot grăbi spre izvorul puternicei Tale inspiraţii şi către Aurora Revelaţiei Tale şi a favorurilor Tale pline de mărinimie, şi să pot fi cufundat în Oceanul apropierii de Tine şi al placului Tău.

Nu îngădui, o Domnul meu, să fiu lipsit de cunoaşterea de Tine în vremea zilelor Tale, şi nu mă despuia de veşmântul călăuzirii Tale. Dă-mi să beau din râul care este viaţă cu adevărat, ale căruit ape au ţâşnit din Paradisul5 în care tronul numelui Tău, Cel Atotmilostiv, a fost întemeiat, ca ochii mei să se poată deschide, ca faţa mea să poată fi luminată, şi inima mea încredinţată, şi sufletul meu iluminat, şi paşii mei statornici.

Tu eşti Cel care a existat dintotdeauna, prin autoritatea propriei Sale tării, suveran peste toate lucrurile şi Care prin acţiunea voinţei Sale a creat toate lucrurile. Nimic niciodată, fie în cerul Tău sau fie pe pământul Tău, nu-ţi poate zădărnici scopul. Ai milă, atunci, de mine, o Stăpânul meu, prin providenţa şi generozitatea Ta plină de har, şi apleacă-mi urechea la dulcile melodii ale păsărilor care ciripesc lauda Ta pe ramurile arborelui unicităţii Tale.

Tu eşti Marele Dăruitor, Cel ce veşnic Iartă, Cel Plin de Compasiune.

Slava fie cu Tine, o, Rege al veşniciei, Făcător al naţiunilor şi Modelator al fiecărui os în parte. Mă rog ţie, întru Numele Tău prin care ai chemat toată omenirea la orizontul maiestăţii şi slavei Tale şi i-ai călăuzit pe slujitorii Tăi la curtea bunăvoinţei şi generozităţii Tale, să mă socoteşti printre cei ce s-au eliberat de orice în afară de Tine, şi s-au îndreptat către Tine şi n-au ezitat de a se întoarce spre darurile Tale şi n-au fost reţinuţi de acele calamităţi care au fost poruncite de Tine.

M-am ţinut strâns, o, Domnul meu, de cârma mărinimiei Tale şi m-am agăţat cu fermitate de poala veşmântului generozităţii Tale. Pogoară, atunci, asupra mea, din norii generozităţii Tale, ceea ce mă va elibera de pomenirea oricui altcuiva în afară de Tine şi-mi va permite să mă întorc spre Cel Care este obiectul adoraţiei întregii omeniri, împotriva Căruia s-au ridicat răzvrătitorii ce au încălcat Legâmântul Tău şi Te-au tăgăduit pe Tine şi semnele Tale.

Nu mă lipsi, o, Domnul meu, de miresmele veşmântului Tău în zilele Tale şi nu mă lipsi de adierile Revelaţiei Tale la apariţia splendorilor luminii feţei Tale. Tu ai puterea de a face ceea ce Îţi place. Nimic nu poate rezista voinţei Tale şi nici nu poate zădărnici ceea ce prin puterea Ta ţi-ai propus.

Nu există alt Dumnezeu afară de Tine, Cel Atotputernic, Cel Atotînţelept.

Slavă ţie, o, Doamne Dumnezeul meu! Te implor prin Numele Tău, prin care ai înălţat stindardul călăuzirii, ai răspândit strălucirea bunătăţii Tale duioase şi prin care ai revelat suveranitatea stăpânirii tale; prin care lampa numelor Tale a apărut în nişa atributelor Tale, iar Cel care este tabernacolul unităţii Tale şi Manifestarea detaşării a răsărit; prin care căile călăuzirii au fost revelate şi cărările bunului Tău plac au fost însemnate; prin care temeliile erorii au fost zdruncinate şi semnele răutăţii au fost abolite; prin care au ţâşnit fântânile înţelepciunii şi masa cerească a fost întinsă; prin care ţi-ai ocrotit slujitorii şi le-ai acordat vindecarea Ta; prin care ţi-ai arătat blânda milostivire către slujitorii Tăi şi ţi-ai revelat iertarea în mijlocul creaturilor Tale - te implor să-l ţii în siguranţă pe cel ce s-a ţinut strâns şi s-a întors la Tine, s-a agăţat de milostivirea Ta şi a apucat poala înţelepciunii tale iubitoare. Pogoară atunci, asupra lui, vindecarea Ta, şi fă-l întreg, şi înzestrează-l cu o statornicie acordată prin bunăvoinţa Ta şi o linişte dăruită de Maiestatea Ta.

Tu eşti, cu adevărat, Vindecătorul, Păstrătorul, Ajutorul, Cel Tare, Cel Puternic, Cel Atotslăvit, Cel Atotştiutor.

Slăvit fie numele Tău, o, Doamne Dumnezeul meu! Priveşte ochiul meu ce aşteaptă să zăbovească asupra minunilor milostivirii Tale, şi urechea mea în dorul de-a zori la auzul dulcilor Tale melodii, şi inima mea tânjind după apele vii ale cunoaşterii Tale. Tu o vezi pe slujitoarea Ta, o, Domnul meu, stând înaintea lăcaşului milostivirii Tale, şi chemându-Te prin numele Tău pe care l-ai ales deasupra tuturor celorlalte nume şi l-ai aşezat peste tot ce se află în cer şi pe pământ. Trimite asupra ei suflarea milostivirii Tale, ca ea să se poată îndepărta cu totul de ea însăşi, şi să fie în întregime atrasă spre locul care, strălucind cu slava feţei Tale, aruncă în depărtare razele suveranităţii Tale, şi e întemeiat ca şi tronul Tău. Tu ai puterea de a face ceea ce doreşti. Nu este alt Dumnezeu afară de Tine, Cel Atotglorios, Cel Preamărinimos.

Nu-i alunga, Te implor, o, Domnul meu, pe cei care Te-au căutat, şi nu-i întoarce înapoi pe cei care şi-au îndreptat paşii către Tine, şi nu-i lipsi de bunăvoinţa Ta pe toţi cei care Te iubesc. Tu eşti Acela, o, Domnul meu, care S-a numit pe Sine Însuşi Dumnezeul milostivirii, Cel Preaîndurător. Ai milă, atunci, de slujitoatea Ta care a căutat adăpostul Tău şi şi-a întors faţa spre Tine.

Tu eşti, cu adevărat, Cel ce veşnic Iartă, Cel Preamilostiv.

Lăudat fii Tu, o, Doamne Dumnezeul meu, Stăpânul meu! Tu auzi suspinele celor care, deşi năzuiesc să privească faţa Ta, sunt totuşi despărţiţi de Tine şi departe de curtea Ta. Tu adevereşti tânguirile celor ce Te-au recunoscut, din pricina pribegiei lor de lângă Tine şi a dorului lor de a Te întâlni. Te implor, întru acele inimi ce nu cuprind nimic în afară de comorile pomenirii şi laudei Tale, şi care proclamă doar dovezile măreţiei Tale şi mărturiile tăriei Tale, să acorzi slujitorilor Tăi care Te doresc puterea de a se apropia de locul revelaţiei splendorii gloriei Tale şi să-i ajuţi pe cei care şi-au pus speranţa în Tine să intre în tabernacolul bunăvoinţei şi milostivirii Tale transcendente.

Eu sunt despuiat, o, Dumnezeul meu! Înveşmântează-mă cu mantia blândelor Tale milostiviri. Sunt mistuit de sete; dă-mi să beau din oceanele favorii Tale pline de mărinimie. Sunt venetic; apropie-mă de izvorul darurilor Tale. Sunt bolnav; stropeşte-mă cu apele tămăduitoare ale harului Tău. Sunt captiv; eliberează-mă din robia mea prin puterea tăriei Tale şi prin forţa voinţei Tale, ca să mă pot înălţa în zbor pe aripile detaşării pe cele mai înalte culmi ale creaţiei Tale. Tu faci, cu adevărat, ceea ce alegi. Nu există alt Dumnezeu în afară de Tine, Ajutorul în Primejdie, Cel Atotslăvit, Cel Neconstrâns.

Slavă ţie, o, Doamne Dumnezeul meu! Nu-l coborî pe cel pe care l-ai ridicat prin puterea suveranităţii Tale nepieritoare, şi nu-l îndepărta de Tine pe cel pe care l-ai făcut să intre în tabernacolul eternităţii Tale. Îl vei alunga Tu oare de la Tine, o, Dumnezeul meu, pe cel pe care l-ai adumbrit cu Stăpânirea Ta, şi-l vei întoarce oare de la Tine, o, Dorinţa mea, pe cel pentru care ai fost liman? Ai putea Tu oare să-l înjoseşti pe cel pe care l-ai înălţat, sau să-l uiţi pe cel căruia i-ai dat putinţa să-şi amintească de Tine?

Slăvit, nemăsurat de slăvit eşti Tu! Tu eşti Cel ce din veşnicie a fost Regele întregii creaţii şi Animatorul ei primordial, şi Tu vei rămâne întru veşnicie Stăpânul tuturor lucrurilor create şi Orânduitorul lor. Slăvit eşti Tu, o, Dumnezeul meu! Dacă încetezi să fii milostiv cu slujitorii Tăi, cine atunci, le va arăta milostivire; iar dacă refuzi să-i ajuţi pe cei ce-i iubeşti, cine altcineva ar putea să-i ajute?

Slăvit, nemăsurat de slăvit eşti Tu! Tu eşti adorat în adevărul Tău, şi pe Tine, cu adevărat, Te preamărim cu toţii; iar dreptatea este o formă de manifestare a Ta, şi cu adevărat, ţie îţi aducem cu toţii mărturie. Tu eşti, în adevăr, preaiubit în generozitatea Ta. Nu se află alt Dumnezeu afară de Tine, Ajutorul în Primejdie, Cel de Sine Stătător.

Slăvit eşti Tu, o, Dumnezeul meu! Îţi aduc mulţumiri căci mi-ai făcut cunoscut pe Cel care este Aurora milostivirii Tale, Orientul harului Tău şi Păstrătorul Credinţei Tale. Te implor întru Numele Tău prin care feţele celor ce sunt aproape de Tine au devenit albe şi inimile celor ce-ţi sunt devotaţi şi-au înălţat zborul spre Tine, să îngădui să pot, în toate timpurile şi în toate împrejurările, să mă ţin strâns de funia Ta, şi să mă scutur de orice ataşament faţă de oricine afară de Tine, şi să-mi ţin ochii aţintiţi în direcţia orizontului Revelaţiei Tale, şi să pot duce la îndeplinire ceea ce mi-ai poruncit în Tabletele Tale.

Împodobeşte-mi, o, Doamne, atât fiinţa lăuntrică cât şi pe cea exterioară cu podoaba favorurilor Tale şi a bunătăţii Tale duioase. Ocroteşte-mă, deci, de orice Îţi poate fi respingător şi ajută-mă cu bunăvoinţa Ta plină de har, pe mine şi pe cei din neamul meu, să Te ascultăm şi să alungăm orice ar putea răscoli în mine vreo dorinţă rea sau coruptă.

Tu eşti, cu adevărat, Domnul întregii omeniri, şi Posesorul acestei lumi şi a celei următoare. Nu există alt Dumnezeu afară de Tine, Cel Atotştiutor, Cel Atotînţelept.

O, Dumnezeule, care eşti Autorul tuturor Manifestărilor, Izvorul tuturor Izvoarelor, Fântâna tuturor Revelaţiilor, şi Izvorul nesecat al tuturor luminilor! Aduc mărturie că prin Numele Tău, Cerul înţelegerii a fost împodobit şi oceanul înţelegerii şi-a înălţat talazurile, şi dispensaţiile providenţei Tale au fost proclamate adepţilor tuturor religiilor.

Te implor să mă îmbogăţeşti în aşa măsură încât să mă pot lipsi de orice în afară de Tine, şi să mă faci independent de oricine în afară de Tine. Revarsă, atunci, asupra mea, din norii mărinimiei Tale, ceea ce-mi va fi de folos în fiecare dintre lumile Tale. Ajută-mă, atunci, cu harul Tău întăritor, să slujesc Cauza Ta în mijlocul slujitorilor Tăi astfel încât să pot arăta ceea ce mă va face să fiu pomenit atât cât va dura propria Ta împărăţie şi stăpânire.

Acesta este slujitorul Tău, o, Domnul meu, care cu întreaga sa fiinţă s-a întors către orizontul mărinimiei Tale, către oceanul harului Tău şi cerul darurilor Tale. Fă cu mine aşa după cum se cuvine maiestăţii Tale, gloriei Tale şi mărinimiei şi harului Tău.

Tu eşti, cu adevărat, Dumnezeul tăriei şi al puterii, care răspunzi celor ce Te roagă. Nu există alt Dumnezeu în afară de Tine, Cel Atotştiutor, Cel Atotînţelept.

Preamărit fie numele Tău, o, Dumnezeul meu, căci Tu ai dezvăluit Ziua care este Regina Zilelor, Ziua pe care ai anunţat-o Aleşilor Tăi şi Profeţilor Tăi în minunatele Tale Tablete, Ziua în care Tu ai răspândit splendoarea gloriei tuturor numelor Tale asupra tuturor lucrurilor create. Mare este binecuvântarea oricui s-a îndreptat către Tine şi a intrat în prezenţa Ta şi a surprins tonalităţile glasului Tău.

Te implor, o, Domnul meu, întru numele Celui în jurul Căruia gravitează în adoraţie împărăţia numelor Tale, să-i ajuţi, cu bunăvoinţa Ta, pe cei ce-ţi sunt dragi să-ţi poată glorifica Cuvântul în mijlocul slujitorilor Tăi, să răspândească în depărtare laude pentru Tine în mijlocul făpturilor Tale, astfel încât extazul revelaţiei Tale să umple sufletele tuturor locuitorilor pământului Tău.

Din moment ce Tu i-ai călăuzit, o, Domnul meu, către apele vii ale harului Tău, îngăduie, prin mărinimia Ta, ca ei să nu fie îndepărtaţi de Tine; iar din moment ce Tu i-ai chemat la sălaşul tronului Tău, nu-i îndepărta de prezenţa Ta, prin bunătatea Ta duioasă. Coboară asupra lor ceea ce îi va detaşa cu totul de orice altceva în afară de Tine, şi le va da puterea să se înalţe în zbor în văzduhul apropierii de Tine, astfel încât nici ascendenţa asupritorilor, nici sugestiile celor ce au tăgăduit însăşi existenţa Ta maiestuoasă şi minunată să nu-i poată îndepărta de Tine.

O, Tu a Cărui apropiere e dorinţa mea, a Cărui prezenţă e speranţa mea, a Cărui pomenire e dorinţa mea, a Cărui curte de slavă e ţelul meu, al Cărui nume e vindecarea mea, a Cărui iubire e strălucirea inimii mele, a Cărui slujire e aspiraţia mea cea mai înaltă! Te implor, întru numele Tău prin care le-ai îngăduit celor ce Te-au recunoscut să se înalţe în zbor spre minunatele înălţimi ale cunoaşterii Tale şi le-ai dat putere celor ce Te preamăresc cu devoţiune să urce înlăuntrul hotarelor curţii sfintelor Tale favoruri, să mă ajuţi să-mi întorc privirea către faţa Ta, să-mi aţintesc ochii asupra Ta şi să vorbesc despre slava Ta.

Eu sunt cel, o, Domnul meu, ce a uitat totul în afară de Tine în nădejdea sa de a se apropia de curtea Ta. Iată-mă atunci, cu ochii ridicaţi spre Locul ce străluceşte de splendorile luminii Feţei Tale. Coboară, deci, asupra mea, o, Preaiubitul meu, ceea ce-mi va permite să fiu statornic în Cauza Ta, astfel încât îndoielile infidelilor să nu mă poată împiedica să mă întorc spre Tine.

Tu eşti, cu adevărat, Dumnezeul puterii, Ajutorul în Primejdie, Cel Atotslăvit, Cel Atotputernic.

Slăvit eşti Tu, o, Dumnezeul meu! Te implor întru Locul Răsăritului semnelor Tale şi întru Cel Care a revelat dovezile Tale clare, să îngădui să pot, în toate condiţiile, să mă ţin strâns de funia providenţei Tale iubitoare şi să mă agăţ cu dârzenie de poala generozităţii Tale. Numără-mă atunci printre cei pe care schimbările şi întâmplările lumii n-au reuşit să-i împiedice de a Te sluji şi de a-şi arăta loialitatea faţă de Tine, pe care asaltul oamenilor n-a avut puterea să-i oprească a premări Numele Tău şi a Te preaslăvi. Ajută-mă cu bunăvoinţa Ta plină de har, o, Domnul meu, să fac orice Tu iubeşti şi doreşti. Dă-mi putinţa de a împlini ceea ce va înălţa Numele Tău şi va aprinde focul iubirii Tale.

Tu eşti, cu adevărat, Cel ce Iartă, Cel Mărinimos*.

Lauda fie cu Tine, o, Dumnezeul meu! Aceştia sunt slujitorii Tăi ce sunt atraşi de miresmele milostivirii Tale, aprinşi de focul ce arde în pomul unităţii Tale, şi ai căror ochi sunt luminaţi privind splendorile luminii ce străluceşte în Sinaiul unicităţii Tale.

O, Doamne! Dezleagă-le limbile ca să Te pomenească în mijlocul poporului Tău, îngăduie-le să Te preamărească prin harul şi bunătatea Ta duioasă, ajută-i cu cohortele îngerilor Tăi, întăreşte-i în serviciul Tău, şi fă-i semnele călăuzirii în mijlocul făpturilor Tale.

Cu adevărat, Tu eşti Cel Atotputernic, Cel Preaînălţat, Cel ce Veşnic Iartă, Cel Atotmilostiv.

Multe inimi îngheţate, o, Dumnezeul meu, au fost aprinse cu focul Cauzei Tale şi mulţi adormiţi au fost treziţi de dulceaţa glasului Tău. Cât de mulţi sunt străinii care au căutat adăpost la umbra pomului unicităţii Tale şi cât de numeroşi cei însetaţi care au tânjit după fântâna apelor Tale vii în zilele Tale!

Binecuvântat este cel ce s-a îndreptat spre Tine şi s-a grăbit să atingă Aurora luminii feţei Tale. Binecuvântat este cel ce cu toată afecţiunea lui s-a întors spre Orientul Revelaţiei Tale şi Fântâna inspiraţie Tale. Binecuvântat este cel ce a cheltuit în calea Ta ceea ce i-ai acordat prin mărinimia şi bunăvoinţa Ta. Binecuvântat este cel ce, în dorul lui arzător după Tine, a lăsat în urma lui orice altceva în afară de Tine. Binecuvântat este cel ce s-a bucurat de comuniunea intimă cu Tine şi s-a eliberat de orice ataşament faţă de oricine altcineva în afară de Tine.

Te implor, o Domnul meu, întru Cel care este Numele Tău, Cel care, prin puterea suveranităţii şi tăriei Tale s-a ridicat deasupra orizontului închisorii Sale, să porunceşti pentru fiecare ceea ce Ţi se cuvine şi se potriveşte suveranităţii Tale.

Cu adevărat, tăria Ta, este la fel de mare înaintea tuturor lucrurilor.

O, Tu a cărui faţă e obiectul adoraţiei tuturor celor care tânjesc după Tine, a Cărui prezenţă e speranţa celor care sunt întru totul devotaţi voinţei Tale, a Cărui apropiere e speranţa tuturor celor care s-au apropiat de curtea ta, al Cărui chip este tovarăşul celor care ţi-au recunoscut adevărul, al Cărui nume este mişcătorul sufletelor care tânjesc să-ţi privească faţa, a Cărui voce este adevărata viaţă a iubitorilor Tăi, ale Cărui cuvinte sunt precum apa vie pentru toţi cei ce sunt în cer şi pe pământ!

Te implor, întru răul pe care l-ai suferit şi bolile abătute asupra ta de oştirile răufăcătorilor, să cobori asupra mea din norii milostivirii Tale ceea ce mă va purifica de tot ce nu eşti Tu, ca să pot fi demnă de a te lăuda şi potrivită să te iubesc.

Nu îndepărta de mine, o Domnul meu, lucrurile pe care le-ai poruncit pentru acelea dintre slujitoarele Tale ce se rotesc în jurul Tău şi asupra cărora sunt revărsate încontinuu splendorile soarelui frumuseţii Tale şi razele strălucirii feţei Tale. Tu eşti Cel care din totdeauna l-ai ajutat pe cel ce Te-a căutat şi l-ai favorizat cu mărinimie pe cel care ţi-a cerut-o.

Nu există alt Dumnezeu afară de Tine, Cel Tare, Cel Statornic în veci, Cel Atotdarnic, Cel Preageneros.

Slavă Ţie, o, Dumnezeul meu! Dacă n-ar fi suferinţele îndurate în calea Ta, cum ar putea fi recunoscuţi adevăraţii Tăi îndrăgostiţi, şi dacă n-ar fi încercările susţinute din iubire pentru Tine, cum ar putea fi dezvăluit rangul celor ce tânjesc după Tine? Tăria Ta îmi stă mărturie! Însoţitoarele celor ce Te adoră sunt lacrimile pe care ei le varsă, şi alinătorii celor ce Te caută sunt gemetele lor, şi hrana celor ce se grăbesc să Te întâlnească sunt fărâmele inimilor lor zdrobite.

Cât de dulce este pentru mine gustul amărăciunii unei morţi suferite în calea Ta şi cât de preţioase, în aprecierea mea, sunt săgeţile vrăjmaşilor Tăi când sunt întâmpinate de dragul înălţării cuvântului Tău! Lasă-mă să sorb în Cauza Ta, o, Dumnezeul meu, orice Tu ai dorit, şi prin dragostea Ta coboară asupra mea tot ceea ce ai poruncit. Pe Slava Ta! Eu doresc numai ceea ce Tu doreşti şi îndrăgesc numai ceea ce Tu îndrăgeşti. În Tine am pus mereu întreaga mea încredere şi certitudine.

Ridică, Te implor, o, Dumnezeul meu, ca ajutoare pentru această Revelaţie, oameni ce vor fi socotiţi demni de numele şi suveranitatea Ta, ca ei să-şi poată aminti de mine între făpturile Tale şi să înalţe însemnele victoriei Tale în ţinutul Tău.

Tu ai puterea de face ceea ce Îţi place. Nu există alt Dumnezeu în afară de Tine, Ajutorul în Primejdie, Cel de Sine Stătător.

O, Dumnezeule, şi Dumnezeul tuturor Numelor şi Făuritorul cerurilor! Te implor întru Numele Tău prin care Cel Ce este Aurora tăriei Tale şi răsăritul puterii Tale a fost manifestat, prin care fiecare lucru solid a fost făcut să curgă, ficare trup a fost însufleţit şi fiecare spirit în mişcare a fost confirmat - Te implor să-mi îngădui să mă scutur de toate ataşamentele faţă de oricine în afară de Tine, să slujesc Cauza Ta, să doresc ceea ce Tu doreşti prin puterea suveranităţii Tale şi să îndeplinesc ceea ce este bunul plac al voinţei Tale.

Mai mult, te implor, să-mi hărăzeşti ceea ce mă face îndeajuns de bogat pentru a mă lipsi de oricine afară de Tine. Tu mă vezi, o, Dumnezeul meu, cu faţa întoarsă spre Tine şi mâinile mele ţinându-se de funia harului Tău. Pogoară asupra mea milostivirea Ta şi aşterne pentru mine ceea ce ai aşternut pentru aleşii Tăi. Tu ai puterea de a face ceea ce Îţi place. Nu axistă alt Dumnezeu afară de Tine, Cel ce veşnic Iartă, Cel Atotmărinimos.

Slavă Ţie, o, Dumnezeul meu! Te implor întru numele Tău, Cel Preamilostiv, să-i ocroteşti pe slujitorii şi slujitoarele Tale atunci când furtunile încercărilor vor trece peste ei şi nenumăratele Tale încercări îi vor asalta. Îngăduie-le atunci, o, Dumnezeul meu, să caute refugiu în fortăreaţa iubirii şi revelaţiei Tale, astfel încât nici duşmanii Tăi şi nici răufăcătorii dintre slujitorii Tăi care au încălcat Legământul şi Testamentul Tău şi s-au întors cu dispreţ de la Aurora Esenţei Tale şi Cel care a dezvăluit slava Ta, să nu poată birui înaintea lor.

Ei înşişi, o, Domnul meu, au aşteptat la uşa bunăvoinţei Tale. Deschide-o înaintea feţelor lor, cu cheile favorurilor Tale pline de mărinimie. Tu ai puterea de a face ceea ce doreşti şi de a porunci ceea ce Îţi place. Aceştia sunt cei, o, Stăpânul meu, care şi-au întors feţele spre Tine şi s-au îndreptat spre sălaşul Tău. De aceea, fă cu ei ceea ce se cuvine milostivirii Tale, care a întrecut lumile.

Lăudat fii Tu, o, Doamne, Dumnezeul meu! Ori de câte ori încerc să Te pomenesc, sunt împiedicat de rangul Tău sublim şi de măreţia copleşitoare a suveranităţii Tale. Căci de-ar fi să Te preamăresc prin toată întinderea stăpânirii Tale şi atât cât va ţine suveranitatea Ta, aş afla că lauda mea de Tine se potriveşte numai celor ce sunt asemeni mie, care sunt ei înşişi creaturile Tale şi au fost generaţi prin puterea poruncii Tale. şi oricând condeiul meu aşterne glorie oricăruia dintre Numele Tale, aud glasul tânguirilor sale în depărtarea lui de Tine şi pot să recunosc ţipătul datorat despărţirii de Tine. Adeveresc că orice altceva decât Tine e doar creaţia Ta şi stă în pumnul mâinii Tale. A accepta orice faptă sau laudă din partea creaturilor Tale e doar o dovadă a minunilor harului Tău şi a favorurilor Tale pline de mărinimie şi o expresie a generozităţii şi providenţei Tale.

Te implor, o, Domnul meu, întru Cel Mai Mare Nume al Tău prin care ai separat lumina de foc şi adevărul de tăgadă, să cobori, asupra mea şi a celor dragi mie ce-mi sunt aproape, binele acestei lumi şi a celei următoare. Dă-mi, atunci, darurile Tale minunate ce sunt ascunse de ochii oamenilor. Tu eşti, cu adevărat, Făuritorul întregii creaţii. Nu există alt Dumnezeu afară de Tine, Cel Atotputernic, Cel Atotslăvit, Cel Preaînalt.

Preamărit fie Numele Tău, o, Doamne, Dumnezeul meu! Tu eşti Cel venerat de tot ce există şi care nu venerează pe nimeni; Tu eşti Domnul tuturor lucrurilor şi vasalul nimănui, Cel ce cunoaşte toate lucrurile şi e tuturor necunoscut. Tu ai dorit să Te faci cunoscut oamenilor şi de aceea printr-un cuvânt rostit de Tine, ai creat lumea şi ai zidit universul. Nu există alt Dumnezeu în afară de Tine, Ziditorul, Creatorul, Cel Atotputernic, Cel plin de Tărie.

Te implor, prin acest cuvânt însuşi care a strălucit la orizontul voinţei Tale, să-mi îngădui să mă adap la izvoarele dătătoare de viaţă cu care ai însufleţit inimile aleşilor Tăi şi ai animat sufletele celor care Te iubesc, ca să pot, în orice moment şi în toate condiţiile, să-mi întorc faţa complet spre Tine.

Tu eşti Dumnezeul puterii, al gloriei şi al dărniciei. Nu există alt Dumnezeu afară de Tine, Cârmuitorul Suprem, Cel Atotslăvit, Cel Atotştiutor.

Tu vezi, o, Dumnezeul meu, cum relele înfăptuite de acele dintre creaturile Tale care şi-au întors faţa de la Tine s-au interpus între Cel prin care Dumnezeirea Ta se manifestă şi slujitorii Tăi. Coboară asupra lor, o Domnul meu, ceea ce îi va face să se ocupe unii cu problemele celorlalţi. Îngăduie, atunci, ca violenţa lor să se restrângă doar la ei înşişi, ca pământul şi toţi cei ce sălăşluiesc în el să găsească pacea.

Una dintre slujitoarele Tale, o, Domnul meu, a căutat faţa Ta, s-a înălţat în zbor în atmosfera bunului Tău plac. Nu îndepărta de la ea, o, Domnul meu, lucrurile pe care le-ai poruncit pentru alesele Tale dintre slujitoarele Tale. Îngăduie-i, atunci, să fie atât de atrasă de rostirile Tale încât să preamărească slăvirea Ta printre ele.

Tu ai puterea de a face tot ceea ce Îţi place. Nu există alt Dumnezeu afară de Tine, Cel Atotputernic, Cel al cărui ajutor e implorat de toţi oamenii.

Afi recitată o dată în intervalul de douăzeci şi patru de ore, la amiază Stau mărturie, o, Dumnezeul meu, că m‐ai creat ca să Te cunosc şi să te slăvesc. Adeveresc, în clipa aceasta, neputinţa mea şi puterea Ta, sărăcia mea şi bogăţia Ta. Nu există niciun alt Dumnezeu înafară de Tine, Ajutorul în Primejdie, Cel De Sine Stătător.

*(dintr-o scrisoare adresată din partea lui Shoghi Effendi)

• Aceste rugăciuni zilnice obligatorii împreună cu alte câteva, cum ar fi rugăciunea pentru însănătoşire şi Tableta lui Ahmad, au fost înzestrate de Bahá’u’lláh cu o putere şi o semnificaţie specială; deci ele trebuie acceptate ca atare şi recitate cu credinţă şi o neclintită încredere pentru ca, prin ele, credincioşii să poată intra în comuniune cu Dumnezeu şi să se poată supune pe deplin legilor şi preceptelor Sale. - Shoghi Effendi

• Prin ‘dimineaţă’, ‘amiază’ şi ‘seară’, menţionate în legătură cu Rugăciunile obligatorii, se înţelege intervalul dintre răsăritul soarelui şi amiază, respectiv dintre amiază şi asfinţitul soarelui, şi de la asfinţit timp de două ore după asfinţit. - Kitáb-i-Aqdas